Inchisoare.

Printre gratiile din fata geamului meu vad cum cade o frunza..Mi se incetoseaza privirea cu lacrimi.Am uitat de mine, de ei, de voi si de multi altii cat am stat in inchisoare.I-am privit pe ei, distrugand vieti cu pistoale, bastoane, spray-uri lacrimogene si bombe.Tot ei au adus in viata mea droguri, prafuri, lanci si sabii.Au dat vina pe mine.Si eu, am jurat ca nu eram vinovata.Dar cine se uita la mine?Eram o figuranta, o tocilara care nu se gandea la sex, o hidosenie cu ochelari si aparat dentar.Aveam parul zburlit, sutienul era umplut cu vata si in fiecare dimineata imi cumparam cafea cu lapte.
AM vrut sa fiu si eu cool, sa beau Cola la doza, sa ies cu fetele, sa chiulesc, sa ma vopsesc si sa ma epilez in locuri greu accesibile.Dar nu.Am ales sa umblu cu baieti, cu acei baieti pe care tot ce ii intereseaza e cat de mare tin ceea ce au in pantaloni si pe care ii ucid o blonda cu silicoane si parul tapat.
AM ales sa fiu ca ei: un monstru.Fumam iarba, foloseam seringi si cutite si trimiteam mai departe ce imi ramanea.Am tras pe nas tot ce se putea.Inclusiv faina.
Intr-un final...m-au prins.M-au luat pe sus, mi-au pus catuse, m-au batut, m-au mutilat, m-au violat si m-au aruncat intr-o prapastie.Eram inconstienta.Trei zile am stat inconstienta.Pana m-au luat si m-au aruncat in temnita.Mananc cu sobolanii, fac baie cu nisip, pietre si o gramada de creaturi care misuna sub talpile mele.
Concluzie: sunt pierduta.
Am invatat totusi sa nu imi mai pese.Am citit carti despre moarte, mai mult despre sinucidere, despre cum as putea sa imi agat streangul de gat, despre otravuri, lame, cutite, infometare, varsare de sange si altele.Am avut cativa prieteni, tovarasi si de unii m-am atasat foarte mult.lampa la care am scris atatea scrisori de adio imi zambeste mereu, patul m-a incalzit atata vreme si sobolanul care  imi degusta mancarea pe care o primeam.I-am pus numele Rafael.Imi aminteste de cretinul fost prieten pe care l-am iubit la nebunie la 16 ani si care a fost un jegos atata timp.Mi-a facut mult rau, dar iubeam durerea pe care mi-o provoca.
Intr-o zi mi-a spus ca sunt tarfa, i-am zambit si am plecat.Ma simteam tarfa lui.Si ce?Nu mai conta.
Deci...sobolanul meu era Rafael.Imi era foarte drag
Aveam un teac de scrisori de adio.Peste 200.Am scris timp de 3 ani de zile, poezii si alte prostii.Am uitat ce inseamna viata.Pentru mine, din inchisoare, viata mi se pare inutila.La ce mai e buna?Nu ai prieteni, parinti, nu poti  avea copii, nu ai nimic.De obicei ieseam seara pe la 10 din bloc si ma plimbam pe strazi, singura, degeaba.Aprindeam tigara dupa tigara la fiecare 10 minute.Le aruncam in tufisuri, pe zapada, prin balti si ma uitam la ele pana se stingeau de tot si se umezea tot filtru.Erau Kent 8 si Dunhill Negru.Aveam si tigari colorate, dar cine mai stie...Cele mai multe pachete de tigari le luam si le aruncam nedesfacute la gunoi.
Mai am mult pana ies de la zdup.A sosit mancarea...
"Haleste tot, drogato!".Acelasi gardian care ma iubeste.Rafael intoarce capul spre mine si imi arunca o privire rugatoare."Poti manca, Rafael.Nu mi-e foame."In cateva minute nu mai era nimic din spanacul ala mucegait.Mi-am pierdut increderea in prieteni, in mine si uneori verificam orice locsor din apartament sa fiu sigura ca nu ma priveste nimeni.
Toti mi-au fost inamici.Turnatori.O adunatura de jeg industrial, nenorociti, ticalosi.Insa...am sperat tot timpul ca ai sa suni.e cate ori nu mi-am dorit sa sune telefonul si sa spui cu o voce dulce, de dor: "Eu sunt...", ca si cum suntem indragostit de-o viata  si ne stim de-o eternitate.Dar nu a fost asa.Nu ai sunat si nu ai venit.Rafael zambeste.Sau...poate chiar am innebunit.M-a mancat in cur sa ma joc cu focul si m-am ars.M-am ars si am fost arsa.Abandonata.Umilita.Ingrozita.Dar totusi...curajoasa.Nu te-ai fi asteptat la asta.Asa m-am gandit si eu.Dar sa fim realisti: niciodata nu mi-a pasat.
In inchisoare nu visezi.Nu ai la ce.Te inconjoara patru pereti albi, goi, pe care numeri orele, zilele, saptamanile, lunile si anii care au mai ramas de stat acolo.Pe bune?Ar trebui sa uit.Sunt atacata de peste tot.Incoltita, inlantuita si batuta.Batutra brutal, mortal.Ma calca in picioare.Nu sperati ca veti castiga ca abia am inceput.Ma voi intoarce si nu voi avea mila.
Delirez...cine ar asculta o fosta tocilara, actuala drogata care pe desupra este si in puscarie?Un idiot.Nimeni care ar avea un gram de creier in chestia aia uriasa care acopera gatul sa nu ploua in el.Mda...
Nu prea mai pot respira...Ochii mi se inchid.Oamenii astia sunt nebuni!Stai!Nu vreau sa mor!
Opreste-te!Asteapta!M-au calcat in picioare si au reusit sa ma omoare.Ochii mi se inchid atat de usor.Nu mai simt pumni, picioare, lanturi.Am murit?
Somn usor...