Am iesit din casa pe la ora 9 jumate seara.Am aruncat pe mine un maieu negru, blugii rupti si slipperii in picioare.Mi-am prins parul rapid, m-am machiat cu rosu si negru, m-am dat cu rimel si am plecat.Ne certasem...iti amintesti?De fapt eu cu tine, nu tu cu mine.Nu mai stiam ce sa fac.Sa te sun?Nu am numarul tau, sa te cert?Cum as putea?
M-am plimbat incet pe strada, apoi m-am dus la o bere.Gandul meu era tot la tine.Aveam nevoie sa ma asculti, sa imi zici da sau nu.Este adevarat totul?
Imi fac sperante...
M-am rezemat cu capul pe spatarul scaunului si am mai fumat o tigara: a 5-a....
Am plecat dupa vreo ora.Ma plictisisem.
Treceam pe langa persoane si ma impiedicam.Lacrimile erau in barbie.Ma inundau si pe interior.
Am ajuns acasa si...nu ai fost acolo.
Patul era gol, mess-ul deschis, tu nicaieri.
Spune-mi daca ai plecat definiv sau daca te astept degeaba.
duminică, 24 aprilie 2011
x.
Da?Foarte bine.AI facut ce ti-ai propus.Ai reusit sa ma indepartezi de tot si mi-ai facut sufletul sa planga.Nu am crezut ca doare.Niciodata nu am crezut ca doare.Dar si ce conteaza ca doare?Totusi...am crezut ca iti pasa.Dar nu.Vara mea s-a dus, stai linistit.Nu are importanta.Plecarea mea s-a trasformat din nedorinta in dorinta orbitoare de evadare spre o lume noua unde pot sa te uit.
Avea dreptate.Cu ce m-ai putea ajuta tu pe mine?Cu nimic.M-ai abandona undeva, mai devreme sau mai tarziu si ai uita de mine.M-as fi mutat cu tine oriunde, in orice colt al lumii, de cate ori ar fi trebuit numai sa fiu cu tine.Dar tu ai bagat de seama?Tu m-ai lasat sa astept si sa sufar.
Ma urasti asa-i?Ma urasti atat de rau incat nu stii cum sa scapi.Sau ma iubesti?NEIN!Nu ai fi vrut, nu vrei, nu vei vrea.Las-o balta.O sa fac exact asa cum iti doresti.O sa ma indepartez de tine, o sa te uit.
Am o groaza de draci in momentul asta.Pot spune ca te urasc pentru ca ma faci sa te iubesc dar tie pe bune ca nu iti pasa!
Te iubesc, tigrule, mereu voi face asta dar tu esti prea chior ( in adevaratul sens al cuvantului!) sa observi asta...
[teach me how to forget you.]
Avea dreptate.Cu ce m-ai putea ajuta tu pe mine?Cu nimic.M-ai abandona undeva, mai devreme sau mai tarziu si ai uita de mine.M-as fi mutat cu tine oriunde, in orice colt al lumii, de cate ori ar fi trebuit numai sa fiu cu tine.Dar tu ai bagat de seama?Tu m-ai lasat sa astept si sa sufar.
Ma urasti asa-i?Ma urasti atat de rau incat nu stii cum sa scapi.Sau ma iubesti?NEIN!Nu ai fi vrut, nu vrei, nu vei vrea.Las-o balta.O sa fac exact asa cum iti doresti.O sa ma indepartez de tine, o sa te uit.
Am o groaza de draci in momentul asta.Pot spune ca te urasc pentru ca ma faci sa te iubesc dar tie pe bune ca nu iti pasa!
Te iubesc, tigrule, mereu voi face asta dar tu esti prea chior ( in adevaratul sens al cuvantului!) sa observi asta...
[teach me how to forget you.]
joi, 21 aprilie 2011
Vis.
Stelele se joaca cu privirea mea.ma transformai in praf atingandu-mi usor pielea.Mi se taie respiratia.Hainele dispar de pe mine intr-o secunda.Mainile tale se impletesc cu ale mele.Ganditor, te uiti la mine.Intrebator, zambesti spre mine.Ridic capul din pamant si imi dau ochii peste cap."Nu mai avem prezervative."Ma saruti usor pe fruntea transpirata si te dai jos de pe mine.Nesiguranta ma facea sa tremur."Sa plec sau sa raman?".As zbiera spre tine sa ramai, sa ma mai cuprinzi usor din nou, dar nu."Te rog sa pleci."Iti ridici jeansii murdariti de timp de pe jos, iti iei tricoul, slapii in picioare, ochelarii de soare pe cap si pleci.Ma inec cu lacrimi.Ai tranti usa dupa tine si pot jura ca nu te vei mai intoarce...Ma lasi singura si pustiita?Te jucai asa frumos cu sufletul meu, ne impleteam intr-o armonie perfecta.
Tremur.Ma trezesc.Plang.
Tac.Ma opresc.Oftez.:
"hai inapoi caci te iubesc."
and can't you see,I'm not the only one for you, but you're the only one for me....If you leave me tonight,I'll wake up alone...
Tremur.Ma trezesc.Plang.
Tac.Ma opresc.Oftez.:
"hai inapoi caci te iubesc."
and can't you see,I'm not the only one for you, but you're the only one for me....If you leave me tonight,I'll wake up alone...
miercuri, 20 aprilie 2011
Inchisoare.
Printre gratiile din fata geamului meu vad cum cade o frunza..Mi se incetoseaza privirea cu lacrimi.Am uitat de mine, de ei, de voi si de multi altii cat am stat in inchisoare.I-am privit pe ei, distrugand vieti cu pistoale, bastoane, spray-uri lacrimogene si bombe.Tot ei au adus in viata mea droguri, prafuri, lanci si sabii.Au dat vina pe mine.Si eu, am jurat ca nu eram vinovata.Dar cine se uita la mine?Eram o figuranta, o tocilara care nu se gandea la sex, o hidosenie cu ochelari si aparat dentar.Aveam parul zburlit, sutienul era umplut cu vata si in fiecare dimineata imi cumparam cafea cu lapte.
AM vrut sa fiu si eu cool, sa beau Cola la doza, sa ies cu fetele, sa chiulesc, sa ma vopsesc si sa ma epilez in locuri greu accesibile.Dar nu.Am ales sa umblu cu baieti, cu acei baieti pe care tot ce ii intereseaza e cat de mare tin ceea ce au in pantaloni si pe care ii ucid o blonda cu silicoane si parul tapat.
AM ales sa fiu ca ei: un monstru.Fumam iarba, foloseam seringi si cutite si trimiteam mai departe ce imi ramanea.Am tras pe nas tot ce se putea.Inclusiv faina.
Intr-un final...m-au prins.M-au luat pe sus, mi-au pus catuse, m-au batut, m-au mutilat, m-au violat si m-au aruncat intr-o prapastie.Eram inconstienta.Trei zile am stat inconstienta.Pana m-au luat si m-au aruncat in temnita.Mananc cu sobolanii, fac baie cu nisip, pietre si o gramada de creaturi care misuna sub talpile mele.
Concluzie: sunt pierduta.
Am invatat totusi sa nu imi mai pese.Am citit carti despre moarte, mai mult despre sinucidere, despre cum as putea sa imi agat streangul de gat, despre otravuri, lame, cutite, infometare, varsare de sange si altele.Am avut cativa prieteni, tovarasi si de unii m-am atasat foarte mult.lampa la care am scris atatea scrisori de adio imi zambeste mereu, patul m-a incalzit atata vreme si sobolanul care imi degusta mancarea pe care o primeam.I-am pus numele Rafael.Imi aminteste de cretinul fost prieten pe care l-am iubit la nebunie la 16 ani si care a fost un jegos atata timp.Mi-a facut mult rau, dar iubeam durerea pe care mi-o provoca.
Intr-o zi mi-a spus ca sunt tarfa, i-am zambit si am plecat.Ma simteam tarfa lui.Si ce?Nu mai conta.
Deci...sobolanul meu era Rafael.Imi era foarte drag
Aveam un teac de scrisori de adio.Peste 200.Am scris timp de 3 ani de zile, poezii si alte prostii.Am uitat ce inseamna viata.Pentru mine, din inchisoare, viata mi se pare inutila.La ce mai e buna?Nu ai prieteni, parinti, nu poti avea copii, nu ai nimic.De obicei ieseam seara pe la 10 din bloc si ma plimbam pe strazi, singura, degeaba.Aprindeam tigara dupa tigara la fiecare 10 minute.Le aruncam in tufisuri, pe zapada, prin balti si ma uitam la ele pana se stingeau de tot si se umezea tot filtru.Erau Kent 8 si Dunhill Negru.Aveam si tigari colorate, dar cine mai stie...Cele mai multe pachete de tigari le luam si le aruncam nedesfacute la gunoi.
Mai am mult pana ies de la zdup.A sosit mancarea...
"Haleste tot, drogato!".Acelasi gardian care ma iubeste.Rafael intoarce capul spre mine si imi arunca o privire rugatoare."Poti manca, Rafael.Nu mi-e foame."In cateva minute nu mai era nimic din spanacul ala mucegait.Mi-am pierdut increderea in prieteni, in mine si uneori verificam orice locsor din apartament sa fiu sigura ca nu ma priveste nimeni.
Toti mi-au fost inamici.Turnatori.O adunatura de jeg industrial, nenorociti, ticalosi.Insa...am sperat tot timpul ca ai sa suni.e cate ori nu mi-am dorit sa sune telefonul si sa spui cu o voce dulce, de dor: "Eu sunt...", ca si cum suntem indragostit de-o viata si ne stim de-o eternitate.Dar nu a fost asa.Nu ai sunat si nu ai venit.Rafael zambeste.Sau...poate chiar am innebunit.M-a mancat in cur sa ma joc cu focul si m-am ars.M-am ars si am fost arsa.Abandonata.Umilita.Ingrozita.Dar totusi...curajoasa.Nu te-ai fi asteptat la asta.Asa m-am gandit si eu.Dar sa fim realisti: niciodata nu mi-a pasat.
In inchisoare nu visezi.Nu ai la ce.Te inconjoara patru pereti albi, goi, pe care numeri orele, zilele, saptamanile, lunile si anii care au mai ramas de stat acolo.Pe bune?Ar trebui sa uit.Sunt atacata de peste tot.Incoltita, inlantuita si batuta.Batutra brutal, mortal.Ma calca in picioare.Nu sperati ca veti castiga ca abia am inceput.Ma voi intoarce si nu voi avea mila.
Delirez...cine ar asculta o fosta tocilara, actuala drogata care pe desupra este si in puscarie?Un idiot.Nimeni care ar avea un gram de creier in chestia aia uriasa care acopera gatul sa nu ploua in el.Mda...
Nu prea mai pot respira...Ochii mi se inchid.Oamenii astia sunt nebuni!Stai!Nu vreau sa mor!
Opreste-te!Asteapta!M-au calcat in picioare si au reusit sa ma omoare.Ochii mi se inchid atat de usor.Nu mai simt pumni, picioare, lanturi.Am murit?
Somn usor...
AM vrut sa fiu si eu cool, sa beau Cola la doza, sa ies cu fetele, sa chiulesc, sa ma vopsesc si sa ma epilez in locuri greu accesibile.Dar nu.Am ales sa umblu cu baieti, cu acei baieti pe care tot ce ii intereseaza e cat de mare tin ceea ce au in pantaloni si pe care ii ucid o blonda cu silicoane si parul tapat.
AM ales sa fiu ca ei: un monstru.Fumam iarba, foloseam seringi si cutite si trimiteam mai departe ce imi ramanea.Am tras pe nas tot ce se putea.Inclusiv faina.
Intr-un final...m-au prins.M-au luat pe sus, mi-au pus catuse, m-au batut, m-au mutilat, m-au violat si m-au aruncat intr-o prapastie.Eram inconstienta.Trei zile am stat inconstienta.Pana m-au luat si m-au aruncat in temnita.Mananc cu sobolanii, fac baie cu nisip, pietre si o gramada de creaturi care misuna sub talpile mele.
Concluzie: sunt pierduta.
Am invatat totusi sa nu imi mai pese.Am citit carti despre moarte, mai mult despre sinucidere, despre cum as putea sa imi agat streangul de gat, despre otravuri, lame, cutite, infometare, varsare de sange si altele.Am avut cativa prieteni, tovarasi si de unii m-am atasat foarte mult.lampa la care am scris atatea scrisori de adio imi zambeste mereu, patul m-a incalzit atata vreme si sobolanul care imi degusta mancarea pe care o primeam.I-am pus numele Rafael.Imi aminteste de cretinul fost prieten pe care l-am iubit la nebunie la 16 ani si care a fost un jegos atata timp.Mi-a facut mult rau, dar iubeam durerea pe care mi-o provoca.
Intr-o zi mi-a spus ca sunt tarfa, i-am zambit si am plecat.Ma simteam tarfa lui.Si ce?Nu mai conta.
Deci...sobolanul meu era Rafael.Imi era foarte drag
Aveam un teac de scrisori de adio.Peste 200.Am scris timp de 3 ani de zile, poezii si alte prostii.Am uitat ce inseamna viata.Pentru mine, din inchisoare, viata mi se pare inutila.La ce mai e buna?Nu ai prieteni, parinti, nu poti avea copii, nu ai nimic.De obicei ieseam seara pe la 10 din bloc si ma plimbam pe strazi, singura, degeaba.Aprindeam tigara dupa tigara la fiecare 10 minute.Le aruncam in tufisuri, pe zapada, prin balti si ma uitam la ele pana se stingeau de tot si se umezea tot filtru.Erau Kent 8 si Dunhill Negru.Aveam si tigari colorate, dar cine mai stie...Cele mai multe pachete de tigari le luam si le aruncam nedesfacute la gunoi.
Mai am mult pana ies de la zdup.A sosit mancarea...
"Haleste tot, drogato!".Acelasi gardian care ma iubeste.Rafael intoarce capul spre mine si imi arunca o privire rugatoare."Poti manca, Rafael.Nu mi-e foame."In cateva minute nu mai era nimic din spanacul ala mucegait.Mi-am pierdut increderea in prieteni, in mine si uneori verificam orice locsor din apartament sa fiu sigura ca nu ma priveste nimeni.
Toti mi-au fost inamici.Turnatori.O adunatura de jeg industrial, nenorociti, ticalosi.Insa...am sperat tot timpul ca ai sa suni.e cate ori nu mi-am dorit sa sune telefonul si sa spui cu o voce dulce, de dor: "Eu sunt...", ca si cum suntem indragostit de-o viata si ne stim de-o eternitate.Dar nu a fost asa.Nu ai sunat si nu ai venit.Rafael zambeste.Sau...poate chiar am innebunit.M-a mancat in cur sa ma joc cu focul si m-am ars.M-am ars si am fost arsa.Abandonata.Umilita.Ingrozita.Dar totusi...curajoasa.Nu te-ai fi asteptat la asta.Asa m-am gandit si eu.Dar sa fim realisti: niciodata nu mi-a pasat.
In inchisoare nu visezi.Nu ai la ce.Te inconjoara patru pereti albi, goi, pe care numeri orele, zilele, saptamanile, lunile si anii care au mai ramas de stat acolo.Pe bune?Ar trebui sa uit.Sunt atacata de peste tot.Incoltita, inlantuita si batuta.Batutra brutal, mortal.Ma calca in picioare.Nu sperati ca veti castiga ca abia am inceput.Ma voi intoarce si nu voi avea mila.
Delirez...cine ar asculta o fosta tocilara, actuala drogata care pe desupra este si in puscarie?Un idiot.Nimeni care ar avea un gram de creier in chestia aia uriasa care acopera gatul sa nu ploua in el.Mda...
Nu prea mai pot respira...Ochii mi se inchid.Oamenii astia sunt nebuni!Stai!Nu vreau sa mor!
Opreste-te!Asteapta!M-au calcat in picioare si au reusit sa ma omoare.Ochii mi se inchid atat de usor.Nu mai simt pumni, picioare, lanturi.Am murit?
Somn usor...
Toamna.
Stanca albastra a lunii ma asteapta.Noaptea trecuta m-a rugat sa ma omor...Am acceptat ingaduitoare, dar am supravietuit.Am cazut pe pamantul rece care mi-a sfasiat sufletul timp de doua nopti.Nu vreau sa iti zic ca tu esti vinovat.Nu esti.Eu zac aici singura, pierduta si neajutorata.Cum poti sa zambesti?Tu,cel care m-ai creeat, acum imi intorci spatele zambitor, fara niciun regret.De ce faci asta?Frunzele cad la auzul plansetului meu...Iubitule, intoarce-te!
Dar, nu te vei intoarce.Ma vei blestema din nou, ma vei lasa aici, in intuneric, alergand spre nicaieri.Ma stiai a fii a ta.M-ai avut vreodata cu adevarat?NU!M-ai aruncat intr-un colt, m-ai uitat printre vise, m-ai urmarit in ganduri si nu ti-a pasat.M-ai aruncat in mare, m-ai lasat sa plutesc in neant.De ce?Esti un nimic.
Norii ma framanta.Imi maruntesc particulele sufletului.Unde vrei sa ma aduci cu asta?Disperare?Ce ai vrea sa fac?Sa ma tavalesc prin padurea mea, in chinuri, strigandu-ti numele?Nu o sa fac asta.Nu o sa ajung atat de jos.
Stanca ma striga iar: "Nu ai de ce sa mai traiesti.Mori!".
Nu iti dau satisfactie.Iarta-ma.O sa uit de mine, de noi, de toti si de toate.Voi muri candva, undeva, dar nu aici si nu acum.
Asa ca adio, iubirea mea.
Dar, nu te vei intoarce.Ma vei blestema din nou, ma vei lasa aici, in intuneric, alergand spre nicaieri.Ma stiai a fii a ta.M-ai avut vreodata cu adevarat?NU!M-ai aruncat intr-un colt, m-ai uitat printre vise, m-ai urmarit in ganduri si nu ti-a pasat.M-ai aruncat in mare, m-ai lasat sa plutesc in neant.De ce?Esti un nimic.
Norii ma framanta.Imi maruntesc particulele sufletului.Unde vrei sa ma aduci cu asta?Disperare?Ce ai vrea sa fac?Sa ma tavalesc prin padurea mea, in chinuri, strigandu-ti numele?Nu o sa fac asta.Nu o sa ajung atat de jos.
Stanca ma striga iar: "Nu ai de ce sa mai traiesti.Mori!".
Nu iti dau satisfactie.Iarta-ma.O sa uit de mine, de noi, de toti si de toate.Voi muri candva, undeva, dar nu aici si nu acum.
Asa ca adio, iubirea mea.
Nu. :]
Nu vreau sa pier.Vreau sa te uit, dar sa nu pier.Oricum...cred ca am pierit deja.As vrea sa reapar in tine, sa imi doresc sa fiu din nou a ta, sa ma hranesc cu tine si apoi sa te las.Te-as face sa suferi, dar oricum nu ar conta.Te-as rani, ti-as bea pana si ultima picatura de vlaga din tine, ti-as alerga prin vene.
As adormi cu tine, te-as adora, dar apoi as renunta din nou.Mi-as aminti de noi, cum iti frangeam pielea cand unghiile mele iti gadilau venele si sangele tau ma patrundea.Dar oare...chiar ar conta?Nu cred.Pentru tine nu ar conta.Eu sunt un nimic, o fantasma care iti va bantui gandurile.Pentru mine ar conta si as vrea sa nu conteze,dar...ce as putea face.
Mi-e dor...
As adormi cu tine, te-as adora, dar apoi as renunta din nou.Mi-as aminti de noi, cum iti frangeam pielea cand unghiile mele iti gadilau venele si sangele tau ma patrundea.Dar oare...chiar ar conta?Nu cred.Pentru tine nu ar conta.Eu sunt un nimic, o fantasma care iti va bantui gandurile.Pentru mine ar conta si as vrea sa nu conteze,dar...ce as putea face.
Mi-e dor...
E noapte. Vin de la o plimbare singuratica pe strazile centrului vechi ale Madridului. Stateam pe o banca rece, cu mainile si picioarele incrucisate cand deodata a inceput sa picure. Imi era dor de acele picaturi, senzatia aceea ma facea constient de propria-mi existenta. Eram un eu, era un atunci, era un loc si era ploaia. Constatare a propriei existente. Aniversare a vietii. Intalnirea dintre aici si acum si realizarea acestei intalniri in interiorul nucii de cocos.Carpe diem! Dar ce clipa? O clipa in care ma regasesc inca o data singur, inca o data departe de casa. Destula visare imi spun. Ma ridic, imi aranjez boxerii prin buzunarul de la blugi si incep a pasi. Talpa de silicon scartaie, picaturile devin din ce in ce mai mari si mai dense. Maresc pasul, ca o gasca fricoasa ce sunt. Ajung pe strada mea. Ma uit in sus, vad Calle de las Aguas. Ma indrept cu pasul grabit spre usa de la intrare si scot cheile. Nu nimeresc cheia potrivita in yala, mereu o incurc cu cealalta, care este aproape identica, cu exceptia unui 69 insemnat pe dos. Intru in cladire si aprind lumina. Ma avant spre scari cum se avanta un leu asupra prazii sale. Inspir bine-cunoscutul miros de lemn vechi si de mucegai al scarilor deja vechi de peste un secol si stiu ca sunt acasa. Urc in graba cele trei etaje, lasand in urma scartaituri si tropote, parca de rinocer, descui usa, pe care o las intre-deschisa in urma mea si ma arunc in pat.
Am lasat usa deschisa ieri, insa ea nu a venit. I-ar fi si greu, e de cealalta parte a Europei...
I do not own anything!.by him.I miss you so...
marți, 19 aprilie 2011
Gânduri...
Sa ne spunem minciuni pe-o raza de speranta,
Sa-ti alint pe buze ultima suflare,
Sa ma-mbeti razand,nimic sa nu conteze,
Undeva,intr-un vis fara culoare.
Sa ne tinem de mana,sa alunecam spre stele,
Sa strigam,sa tipam,sa nu ne pese,
Notpile sa se transforme in dimineti cu soare,
Sa mai bem o bere undeva la racoare.
Ne gandim,ne trece,inceput de sfarsit.
Printre poze si randuri arunci niste hartii,
S-o lasam pe maine,sa incui si usa,
Sa te astept in noapte,plangand dupa soapte.
Se termina rapid,nu stiu ce-am gresit,
Am lasat descuiat sau ne-am mintit.
Din joint sa mai tragi iti alina durerea,
Ne gandim la sfarsit de parca n-ar fi totuna.
Si speri sa se termine curand,
Sa poti sa mai zbori din cand in cand.
Si atunci sa intelegi printre randuri,
Degeaba mai speri,au fost niste ganduri.
[to him." I miss your arms around me,I'd send a postcard to you dear,'cause I wish you were here..."]
Hai.
Şi-aş vrea să-mi spui "noapte bună" când te aştept să te întorci seara târziu.Nu vreau să te mai ştiu plecat.Nu vreau să te mai ştiu a altor tipe, ci doar al meu în acest pat.Şi vreau să-ţi aminteşti mereu de ochii mei când m-ai surprins şi m-ai curpins cu un sărut şi m-ai împins şi ai zâmbit.
Şi când mă gândesc la tine totul e neclar, stins, dar apoi ceva din mine te ută şi celelalte circuite explodează de nervi şi readuc la viaţă acel ceva, care-şi aminteşte iar de noi.
Hai să fugim prin ploaie, să ne sărutăm seara sub stele, pe iarba care ne mângâie tălpile şi să facem sex în noroi, după o pizza pe capotă.
Hai să ne urcăm în maşină şi să demarpm pe Autostrada Soarelui, eu în sutien şi fustă şi tu numai în pantaloni şi să fugim direct spre mare unde o să ne iubim pe plajă şi o să lăsăm valurile să ne îndulcească.
[Come home.104 days.]
http://www.youtube.com/watch?v=Oay2EwaEv1I
Şi când mă gândesc la tine totul e neclar, stins, dar apoi ceva din mine te ută şi celelalte circuite explodează de nervi şi readuc la viaţă acel ceva, care-şi aminteşte iar de noi.
Hai să fugim prin ploaie, să ne sărutăm seara sub stele, pe iarba care ne mângâie tălpile şi să facem sex în noroi, după o pizza pe capotă.
Hai să ne urcăm în maşină şi să demarpm pe Autostrada Soarelui, eu în sutien şi fustă şi tu numai în pantaloni şi să fugim direct spre mare unde o să ne iubim pe plajă şi o să lăsăm valurile să ne îndulcească.
[Come home.104 days.]
http://www.youtube.com/watch?v=Oay2EwaEv1I
Şi...
Ai apărut din nou în viaţa mea.Mi-am promis că nu vei schimba nimic, că te voi aştepta, că voi fi numai a ta.Mă voi revanşa.Nu vreau să mă ataşez iar de tine.Nu-mi mai promite nimic, te implor, lasă-mi vacanţa, viaţa şi tot ce mă leagă de tine...lasă-mă în pace!Nu te mai strecura aşa lângă mine, nu-mi mai respira pe gât, nu mă mai săruta.Fă-mă să îmi treacă...durerea.
Îmbrăţişare...dulce hug pe mess.Dulci cuvinte aruncate într-un colţ de suflet până te vei întoarce."Dacă erai mai mare cu câţiva ani...", nu.Şi dacă tu mă vrei şi eu te vreau, ce contează?!Nu contează, aşa-i.
Şi de mă iubeai...
Şi...
Şi...ar fi fost diferit.Spune-mi că e diferit.
Mi-e dor şi doare atât de tare.
Şi...ştiu că nu pot să te am, ştiu că eşti acolo şi eu aici şi ştiu că poate nu o să te întorci zâmbind să-mi spui "Bună dimineaţa, soare!" şi ştiu că poate o să-mi treacă mâine sau poate o să uit, dar...poate mai încolo.Te vreau şi nu mă pot abţine să nu mă gândesc la asta.M-ai aruncat într-un colţ, ai încercat să uiţi, să nu îţi pese.Nu ştiu dacă ai reuşit sau nu.
Uneori îmi imaginez cum aş fi într-o cameră, întinsă pe pat, cu soarele care îmi intră în ochi şi geamul deschis şi eu îmbrăcată în pantaloni foarte scurţi şi tricoul tău larg şi tu stai la laptop şi deodată te întorci zâmbind spre mine şi mă săruţi.Şi atunci mă topesc şi nu mai pot decât să te simt.Îţi plimbi mâna dreaptă prin părul meu şaten închis şi creţ şi cu mâna stângă mă mângâi încet de la genunchi în sus, uşor pe burtă, pe sâni şi apoi pe gât.Mă săruţi uşor pe gât apoi puţin mai jos de umeri.
"Te iubesc" şi atunci deschid ochii şi îmi dau seama că vorbim numai pe mess.Dar...ştiu că vom fi totuşi cândva împreună.Adică nici vârsta, nici nimeni nu ne va mai despărţi.
"Şi eu te iubesc", dar nu îţi spun, îţi scriu pe mess două puncte ics şi tu rămâi comfuz.Nu îţi explic nimic.
Cum aş putea vreodată să te uit?Deci pe bune, aşa ceva nu am simţit în viaţa mea.Vreau să te hotărăşti.Cu cine ai de gând să rămâi?Avem aceleaşi gusturi, suntem aproape la fel.Mă consider cam unica persoană care e pe gustul tău, cu care poţi să vorbeşti deşi uneori devin geloasă.Te vreau cu totul.
Hai întoarce-te la mine.
De-ai ştii cât de mult te iubesc şi cât de îndrăgostită pot fi de tine...De-ai ştii...nu e acelaşi lucru ca atunci când îţi spun pe mess.În vară...sper să simţi.
Te iubesc. :x.
Îmbrăţişare...dulce hug pe mess.Dulci cuvinte aruncate într-un colţ de suflet până te vei întoarce."Dacă erai mai mare cu câţiva ani...", nu.Şi dacă tu mă vrei şi eu te vreau, ce contează?!Nu contează, aşa-i.
Şi de mă iubeai...
Şi...
Şi...ar fi fost diferit.Spune-mi că e diferit.
Mi-e dor şi doare atât de tare.
Şi...ştiu că nu pot să te am, ştiu că eşti acolo şi eu aici şi ştiu că poate nu o să te întorci zâmbind să-mi spui "Bună dimineaţa, soare!" şi ştiu că poate o să-mi treacă mâine sau poate o să uit, dar...poate mai încolo.Te vreau şi nu mă pot abţine să nu mă gândesc la asta.M-ai aruncat într-un colţ, ai încercat să uiţi, să nu îţi pese.Nu ştiu dacă ai reuşit sau nu.
Uneori îmi imaginez cum aş fi într-o cameră, întinsă pe pat, cu soarele care îmi intră în ochi şi geamul deschis şi eu îmbrăcată în pantaloni foarte scurţi şi tricoul tău larg şi tu stai la laptop şi deodată te întorci zâmbind spre mine şi mă săruţi.Şi atunci mă topesc şi nu mai pot decât să te simt.Îţi plimbi mâna dreaptă prin părul meu şaten închis şi creţ şi cu mâna stângă mă mângâi încet de la genunchi în sus, uşor pe burtă, pe sâni şi apoi pe gât.Mă săruţi uşor pe gât apoi puţin mai jos de umeri.
"Te iubesc" şi atunci deschid ochii şi îmi dau seama că vorbim numai pe mess.Dar...ştiu că vom fi totuşi cândva împreună.Adică nici vârsta, nici nimeni nu ne va mai despărţi.
"Şi eu te iubesc", dar nu îţi spun, îţi scriu pe mess două puncte ics şi tu rămâi comfuz.Nu îţi explic nimic.
Cum aş putea vreodată să te uit?Deci pe bune, aşa ceva nu am simţit în viaţa mea.Vreau să te hotărăşti.Cu cine ai de gând să rămâi?Avem aceleaşi gusturi, suntem aproape la fel.Mă consider cam unica persoană care e pe gustul tău, cu care poţi să vorbeşti deşi uneori devin geloasă.Te vreau cu totul.
Hai întoarce-te la mine.
De-ai ştii cât de mult te iubesc şi cât de îndrăgostită pot fi de tine...De-ai ştii...nu e acelaşi lucru ca atunci când îţi spun pe mess.În vară...sper să simţi.
Te iubesc. :x.
blabla 2
Şi de ce întorci mereu capul când îţi spun că ai greşit din nou?De ce dai vina pe mine din orice?De ce ai tupeul ăla jegos să zâmbeşti când vezi că mor fără tine?De ce?Când o să învăţ oare să uit totul şi s-o iau de la capăt?Niciodată.
Eşti un idiot.Un cretin,un idiot,un bou.Mda.Tu chiar crezi că totul se învârte în jurul tău?Pentru că pe bune că te înşeli amarnic.De ce vrei să te fac să nu mă uiţi vreodată?De ce mă provoci tot mai rău?De ce încerci să schimbi totul iar?DE CE?Nu ai motiv.Te trezeşti tu aşa într-o dimineaţă şi îţi propui să mă mai distrugi puţin câte puţin pe interior.Nu o să îţi mai iasă.Îţi promit.Reuşesc să promit toul dar de fapt nimic.Mi-e dor să mă vrei, să mă chemi, să mă ai, dar tu în schimb fugi de cuvinte, de noi, de tot.
Fugi,lasă-mă în continuare singură, dar, iubitul meu, tu vei fi cel care într-o zi va realiza cât de tare s-a înşelat şi atunci te vei întoarce la mine şi desigur, te voi primi cu braţele deschise.Din nou.Îmi vei face din nou rău, dar ce contează?Vei fi lângă mine.
P.S.: Îţi mai aduci aminte, cafeaua din zori...
Nu-ti pasa
O bere,un drog printe fum si scrum.
Inca un joint,un vis pierdut pe drum.
Inca o gura de vin,un sarut pe ascuns.
Flirturi dulci parca totusi ti-a ajuns.
Mergi inainte,te opresti si strigi.
Vrei un skate,sa poti sa fugi.
Un Ollie rapid,o gura de rom,te-ai tirat.
Ai indurate prea mult,te-ai ridicat,ai plecat.
Si strigi…te-afunzi in vis si tipi,
Moarte,crud,eternitate,fum,
Nu-ti pasa,mai vrei,mai dai o gura pe gat,
Ametit,zambet,scrum,rom,
Votca,iubire,lumina,drum.
STOP!
Ganduri,sperante,tu si ea,
O lume,un vis,asta-i in mintea ta,
Ai vrut-o,o ai,te lasa sa pici,
Degeaba incerci,inceput de sfarsit.
Te pierzi!
Da!Nu!Nu stii ca pierzi,
Pe skate,langa bordura o tigara mai vrei,
Te lasi,gandesti,incerci sa te aduni,
Dar versuri,pe drum,te ascunzi in fum.
Sec,nimic,adanc te pierzi,
In vise,cu ea,te aduni sa-ntelegi.
Se duce,te lasa,e cu el de mana.
Iti face ochi dulci,clar e nebuna.
Ramai!
Cu ea,undeva,departe de lume,
Intre altii,pe drum,intr-o padure
Stai,zici,se-ntampla sa ghicesti,
L-a lasat si pe el,degeaba mai incerci.
S-a terminat!
De tot!Uita!Iti amintesti de ea,
Dar brusc uiti,ii vezi parul alteia,
Te ia de jos,te saruta,te impinge de zid,
Iti promite nimic,e doar sfarsit…
BANAL!
Ura!.
Ura!
Vreau sa dispari,sa dispari de tot,
Caci ura pe care o am in mine se pregateste sa sa izbucneasca.
Te vreau cat mai departe de mine,
Fara alte rani si spun…
Lacrimi?Degeaba!
Ura?Doar ca sa ma consum.
Nimic!
Doar dispari!
Si somnul incearca sa ma invaluie,
Dar nu ma pot abtine si…
Si te lovesc!
Dau in tine!Doar ura iese din mine,ura provocata de tine!
Si degaba…te las acolo fara suflare.
Caci te urasc!Ranile sunt adanci,
Iar nimicul din mine nu isi revine
Si doar dezamagirea,nemultumirea se aprind acum in mine.
Urasc tot ce e legat de tine!
Urasc dezamagirea cu care ma tratezi,
Dar nu imi pasa…
Sunat doar o prada a intunecatei mele uri…
Totul e negru,dispare,
Sub privirea mea ucisa de intuneric si ura,
Iar demonii tai rapesc ingerul din mine,
E ura,nu dispare…
Se adanceste in abisul intunecat al neplacerilor create de tine!
Scrisoare de dragoste
Dragul meu,
Îţi scriu aceste rânduri vărsând lacrimile care mi-au mai rămas.Eşti aşa departe: în Spania,undeva pierdut prin Madrid.Nu pot să cred că au trecut 2 ani.Doi ani în care mi-am pierdut minţile gândindu-mă la tine, la noi şi la zilele care au mai rămas până te vei întoarce la mine.
Ţii minte,iubitule?Îţi aminteşti cumva de ploile de vară care ne prindeau îmbrăţişaţi sub soare, sărutările dulci ce ne legau sub cearşafuri, umbrele pe acei pereţi goi ai camerei tale?Îţi aminteşti când alergam sub stele, când ne iubeam în noroi sau pe canapeaua rece?Încă îţi simt mirosul.
Doare.Mă doare sufletul să ştiu că mai sunt 110 zile până la ziua ta.Aş vrea ca atunci să fim în Constanţa, pe malul mării, cu soarele care ne arde pielea.31 iulie.Şi mi-ai spus că de ziua ta nu vrei decât un pachet de Kent 4 şi o cutie de prezervative.M-ai chemat după tine în Spania când termin liceul.Încă 4 ani.Mai aştept eu 4 ani numai să aud cum îmi spui că mă iubeşti?DA!Aştept şi voi aştepta în continuare.Vom fi împreună.
Iubitul meu, mă gândesc la ochii aceia căprui pe care îi ai, care îmi dau fiori chiar şi atunci când nu trebuie.Mă gândesc la buzele tale trandafirii care mă excită când ajung să-mi sărute sânii.Îmi este dor să mă mângâi de la gât în jos, până când simţi căldura din mine.Iubitule, pentru tine aş merge oriunde.Dragostea mea pentru tine este infinită, este ca o mare plină cu vise de amor pe plajă.
²Eşti prea mică.Poate când vei creşte mai mare.Dacă acum erai a 11-a eram împreună.²Gândeşte-te scumpul meu, cine te-a iubit pe tine mai mult ca mine?Cine te înţelege mereu?Cine îţi dă, fără să ceară nimic la schimb?Şi dacă m-ai înşela, aş avea încă puterea să te iert.Ştii de ce?Îţi voi arăta de ziua ta.Cadoul meu pentru tine va fi simplu: mă vei dărui toată ţie şi numai ţie.Şi asta, iubitule, pentru că te iubesc.
Mi-ai desenat cu degetul fluturi albaştrii în păr, steluţe pe genele mele şi lumini scandaloase în priviri.M-ai modelat după cum ai vrut, devenind creaţia ta.
Unde eşti tu, soare al meu, care îmi încălzeşti fiecare dimineaţă cu o sărutare?Unde eşti tu, cu mângâierile tale care mă dezbrăcau într-o secundă?
Nu îţi mai simt mâinile pe şoldurile mele.Carnea încă pulsează.Pulpele sunt vinete.Durerea zgârieturilor e mare.
Încă aş veni cu tine.Aş veni după tine în orice colţişor uitat de lume, să stăm în faţa unui şemineu, să facem dragoste pe covor şi geamurile să fie aburite.Aş săruta până şi ultima particulă din tine.
Ce gândeşti tu, gândesc şi eu.
Ce visezi tu, visez şi eu.
Ce simt eu, vei simţi şi tu.
Când vei realiza cât de mult te iubesc?
Iubitule, nu te întrista.Eu voi fi cea care va îmbătrâni împreună cu visele noastre de amor.Eu voi muri, dar ele vor rămâne pe veci în această cameră.
Ai fost, eşti şi vei fi cea mai importantă persoană pentru tine.Îmi eşti cel mai bun ¢frate¢, ¢tată¢, prieten, ¢verişor¢ şi viitor iubit.
Scumpul meu, te iubesc.
Cu dragoste şi cu mult dor,
Micuţa ta.
P.S.: ²Ea încă te aşteaptă...²
blabla
Şi mă mai gândesc uneori la ce ar fi dacă tu te-ai ridica să pleci la un moment dat.Eu cu ce aş rămâne de pe urma ta?Cu suferinţă,trădare poate,umilinţă şi alte rahaturi pe care nici nu ar trebui să le menţionez.Deci,până la urmă care este rostul acestei chestii inutile pe care o fac?Niciuna.Mda şi m-am reapucat să scriu ca o imbecilă deşi am jurat că nu o să mai fac asta.Ar trebui să încetez.Mă torturez singură de ceva vreme cu chestia asta.Pe bune acum,de ce naibii scriu?Nu am nici subiecte,nimic de povestit cuiva,deci e degeaba.:).
Şi acum îmi amintesc din nou.Tu dacă pleci,eu ce fac?Eu nu te pot urmări peste tot,să te joci cu mine cum ai chef,să mă manipulezi doar pentru simplul fapt că te iubesc.
Şi dacă te iubesc,trebuie să ai atâtea drepturi?Trebuie să te las să te joci cu mine?NU!Şi nici nu aveam de gând să fac asta dar mno...ce pot să îţi cer.
Aş veni la tine în genunchi numai să ştiu că vei rămâne cu mine.Poate la început vei spune da,dar apoi te vei gândi la tine,la câte o să pierzi şi...căcat.Până şi speranţele mele se duc dracu¢.Ce Dumnezeu pot să îţi cer?Dacă rămâi cu mine,mi se pare că te forţez,dacă pleci mi se pare că nu ţi-ar păsa.Deci,Dumnezeule,eu ce pot să fac?
O să te aştept.
Ba nu.Nu mai fac asta o dată.Un an jumate mi-a fost de ajuns.
Deşi spun nu,tot va fi da.Dar am prieten...şi mă gândesc la tine.
Şi mă sărut cu el...şi mă gândesc la tine.
Şi dacă fac sex?...iar mă voi gândi la tine.
Şi ţi se pare corect în pula mea,căcatu¢ ăsta în care m-am băgat singură?
Dar ce îţi pasă.Rămâi cu domnişoarele care te însoţesc acasă every evening or every night.
Cine mai ştie câte ţi-ai trecut pragul?Desigur,tot eu.Şi asta pentru că îmi spui orice şi pentru că ai încredere în mine.Tot ce este diferit între noi,este faptul că eu te iubesc de îmi iese această dragoste şi prin locuri greu accesibile,iar tu,tu stai ca um pămpălău şi visezi.Şi cine naiba mai ştie ce visezi...Blonde.Şi pe mine,care sunt şatenă.
Pe bune,boule,ai noroc că te iubesc.:x
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


