Şi de ce întorci mereu capul când îţi spun că ai greşit din nou?De ce dai vina pe mine din orice?De ce ai tupeul ăla jegos să zâmbeşti când vezi că mor fără tine?De ce?Când o să învăţ oare să uit totul şi s-o iau de la capăt?Niciodată.
Eşti un idiot.Un cretin,un idiot,un bou.Mda.Tu chiar crezi că totul se învârte în jurul tău?Pentru că pe bune că te înşeli amarnic.De ce vrei să te fac să nu mă uiţi vreodată?De ce mă provoci tot mai rău?De ce încerci să schimbi totul iar?DE CE?Nu ai motiv.Te trezeşti tu aşa într-o dimineaţă şi îţi propui să mă mai distrugi puţin câte puţin pe interior.Nu o să îţi mai iasă.Îţi promit.Reuşesc să promit toul dar de fapt nimic.Mi-e dor să mă vrei, să mă chemi, să mă ai, dar tu în schimb fugi de cuvinte, de noi, de tot.
Fugi,lasă-mă în continuare singură, dar, iubitul meu, tu vei fi cel care într-o zi va realiza cât de tare s-a înşelat şi atunci te vei întoarce la mine şi desigur, te voi primi cu braţele deschise.Din nou.Îmi vei face din nou rău, dar ce contează?Vei fi lângă mine.
P.S.: Îţi mai aduci aminte, cafeaua din zori...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu